Pacientul englez – Philip Michael Ondaatje

Hana, o asistentă medicală canadiancă, îl îngrijește într-o vilă din Italia pe un pacient care suferise arsuri grave pe tot corpul. Era în 1945, când germanii se retrăgeau din Italia, lăsând însă în urmă bombe și mine nedetonate. Celelalte asistente au părăsit zona, doar Hana a decis să rămână cu pacientul său în ciuda pericolelor.

Pacientul Hanei se prăbușise cu avionul pe care îl pilota și fusese găsit de un trib beduin care îl îngrijise și îl dusese în tabăra britanică în 1944. Pacientul suferise arsuri ce făceau imposibilă recunoașterea sa.

David Caravaggio, un cunoscut al familiei Hanei, apare într-o zi la ușa vilei în care tânăra îl îngrijea pe pacientul englez. Caravaggio fusese hoţ, iar britanicii se folosiseră de abilităţile lui pentru a obţine diverse informaţii secrete din Africa de Nord. Germanii îl capturaseră după ce încercase să fure aparatul de fotografiat al unei femei și îi tăiaseră degetele mari de la mâini. De atunci rămăsese dependent de morfină.

Lângă vilă se stabilesc doi soldaţi, unul dintre ei fiind Kip, un genist care dezamorsează o bombă ascunsă într-un pian. Kip este un indian sikh și începe o relaţie cu Hana.

Pacientul englez se numea Almasy și se ocupase cu explorarea deșertului din anii 1930 până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe baza explorărilor sale, Almasy elabora hărţi ale vechilor oaze. În 1936 echipei lui Almasy i se alătură și britanicul Geoffrey Clifton, care sosește alături de soţia lui Katharine, cu care se căsătorise de curând. Almasy și Katharine se îndrăgostesc unul de celălalt și încep o aventură, căreia tânara îi pune capăt în 1938, temându-se că soţul ei ar înnebuni de durere. Din răzbunare, Almasy se comportă răutăcios cu Katharine de faţă cu alte persoane.

Philip Michael Ondaatje

Geoffrey aflase totuși de aventura soţiei sale cu Almasy. În 1939 când războiul izbucnea, Almasy a vrut să închidă tabăra de explorare și stabilise cu Geoffrey să îl ia din deșert cu avionul. Geoffrey se afla în avion cu Katharine și a vrut să se prăbușească peste Almasy pentru a muri toţi trei. Pe Almasy l-a ratat, dar el a murit, iar Katharine a fost rănită. Almasy a dus-o într-o peșteră și a plecat să aducă ajutoare. După patru zile de mers a ajuns la tabăra britanică, unde a fost suspectat că este spion din cauza numelui său și a fost închis. A scăpat din tabăra britanică și i-a ajutat pe germani să ajungă la Cairo.

Almasy se întoarce la peștera unde o lăsase pe Katharine și o găsește moartă pe femeie. Găsește un avion îngropat în nisip și o urcă în el. Avionul se defectează și Almasy sare cu parașuta, dar corpul său era deja cuprins de flăcări. Atunci a fost găsit de beduini. Caravaggio avusese bănuiala că pacientul englez este Almasy, despre a cărui aventură cu Katharine serviciile secrete britanice au știut dintotdeauna. Geoffrey însuși lucra pentru servicii. Britanicii știau că Almasy începuse să-i ajute pe germani și plănuiau să îl ucidă în deșert, dar planul nu le reușise fiindcă îi pierduseră urma, iar după accidentul aviatic era de nerecunoscut.

Kip, genistul, aude la radio că americanii au bombardat Japonia și se înfurie când se gândește că o ţară occidentală nu ar face așa ceva unei alte ţări albe. Infuriat, îl ameninţă cu pistolul pe Almasy, în care vede întruchiparea Occidentului, dar nu îl omoară și părăsește vila. După ani de zile, când devenise medic în India și avea familie, se întreba ce mai face Hana.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s